Ultraviolet

Ah

2010-02-09T00:04:00.000-08:00

Viata mea e un puzzle complicat.Si devine mai din ce in ce mai complicat cu trecerea anilor.La naiba, abia ca ma pot tine de haosul asta pe care mi-l creez singura.Ma invart in cercuri, ma rotesc, ametesc, cad,ma ridic. Stau de zile pe aceasi carte, n-am rabdare sa stiu detaliile.Vreau sfarsitul, nu pentru ca nu imi place, adica, nici nu ma omor dupa ea.E hazlie, dar din minut in minut cade in minutiozitatea,care ma scarbeste.Nu vreau.N-am rabdare.Vreau sfarsitul si gata.Frunzaresc paginile,ajung la sfarsit,raman dezamagita, inchid cartea, ma bag in pat.Iar, imi voi controla singura visurile.E o nebunie, vreau liniste zgomotoasa. Dimineata e la fel. Aceiasi nimeni in casa.Ii vreau acasa, sa ma intrebe, sa-mi vorbeasca.N-am chef sa mananc si eul din mine ma cearta,ma cearta ca de cateva zile, nu am mai pus in gura nici macar ceva gatit de mama.Vreau sa ma bag in pat,sa trec la urmatoarea carte (care sper sa nu ma dezamageasca) si sunete fine sa se sparga in timpanul meu.Sa adorm.Nu stiu, nu-mi placea sa dorm mult.Dar simt ca sunt obosita.Nici nu ma mir.Imi iubesc repetitiile, le astept cu sufletul la gura asa cum un copil isi asteapta ciocolata.Dar nu imi mai simt picioarele.Scurgerile de ore,de pasi vibranti, de transpiratie umeda, de pasiune m-au doborat azi.Azi sunt bolnava.Si-mi doresc sa o fi lasat un pic mai moale.Ah nu cred ce spun.Nu stiu daca voi citi ce am scris mai sus,am mici mari retineri.Imi voi masa burtica care ma doare groaznic si ma voi bucura de un ceai de scortisoara si cu alte chestii in el. Am impresia ca mi-am pierdut controlul si am scris tare pesimist azi.Nu imi sta in fire, dar sunt om si eu si azi ah- ce scuza sa am-e doar azi si o burtica care ma doareeee.N-am crezut ca voi zice, dar Ajuuuutoooor!

Destinat fetelor destepte

2010-02-05T22:52:00.000-08:00

Am sa-ti dovedesc si tie, la ce m-am gandit de-alungul a 3 luni de zile.E o idee noua.Mi-a venit in timp ce ascultam Koll & The Gang-Celebration. Ma face sa ma gandesc la o ciocolata calda cu aroma de scortisoara si frisca intr-o cafenea la colt de strada:) Geamuri aburite, prin care se prevad usoare fantasme insorite. Oameni,uitandu-se la tine, cum iti lasi sa cada mainile pe cel mai frumos exemplar masculin,in timp, ce-i descrii-intr-un labirint de cuvinte-cat de mult iti place sa fi cu el.Chiar daca mintea lui pare sa nu inteleaga, tu esti fericita.Pana la urma, ii dai dreptate.Nu poate sa tina pasul cu mintea ta sclipitoare si fara sens, la un moment dat ( forgive me, mdar-recunoaste-nu suntem perfecte ).Dar esti fericita, fericita, fericita. Celelelate da-le naibii!
Am deviat, putin de la subiect,dar cu un scop.
De cate ori ti-ai fixat obiective si ti le-ai atins, cu adevarat?
O data, de doua ori, sau pur si simplu, ai zis:las' ca de maine ma apuc, maine va fi altfel!
Termina.Nu mai trage de timp, nu te mai subestima, spunandu-ti ca nu poti, ca nu ai suficienta ambitie, curaj,perseverenta etc.
E timpul sa vezi ce-ti doresti fie ca e vorba de intrarea la o facultate pe cinste, setul de abdomene pe care-l amani mereu, romanul pe care amica ta te tot intreaba daca l-ai citit, dulapul tau de haine incarcat de nimicuri pe care nici nu le folosesti, cartea ta de bucate, pe care buni ti-a bagat-o, aproape, pe gat in semn de zestre,cd-ul pe care l-ai promis ca-l vei asculta, iesirea cu prietenii pe care o eviti mereu, o schimbare de look ( care te-ar scapa de obisnuitele tale suvite lasate dezordonat ),tipul care insista sa te scoata la un ce vrei tu ( e doar un ce vrei tu, fata ).Si, de cate ori nu te-ai simtit bine in pielea ta? De cate ori, nu iti vedeai numai defectele? De cate ori te-ai uitat in oglinda si ai fost multumita de ceea ce vezi? De cate ori te-ai urcat pe cantar si ai, inceput,sa injuri ''inofensiva'' pizza de aseara cu mult cascaval si sunca cat vezi cu ochii.yeak,dezgustator.A trecut.Consoleaza-te cu asta! Azi e inceputul unei vieti noi.Invata,sa-ti stabilesti prioritati, sa-ti schimbi mentalitatea, sa vezi ce are viata de oferit.Sa urci treapta cu treapta,pana ajungi unde iti doresti. Sa-ti iubesti calitatile si sa fii realista cu defecte tale.Invata sa le corectezi.Esti uituca? Scrie intr-o agenda tot ce trebuie sa faci: ora, cu cine, cand, unde,cat dureaza.Respecta-ti programul si astfel, te respecti pe tine.
Azi, ne stabilim prioritati!
Iar eu, impreuna cu tine, voi face acelasi lucru.Pentru ca, scriindu-ti tie toate astea, imi dau seama, ca si eu am de lucrat la unele:) Am sa-ti scriu despre ce simt, ca ma framanta, iar tu poti face la fel.Incepe cu un jurnal, scrie in el, nu-ti fie rusine de ce scrii.Numai asa, te poti cunoaste pe tine insuti.Eu am ales blogul.Si ce daca, altii ppl vad.N-au decat.Nu mi-e rusine:)
Haide, putem!

Ce facem azi?
Nu Aud
NE STABILIM PRIORITATI SI TRECEM LA TREABA!
(DE AZI)

Bafta!

Welcome back:)

2010-02-05T22:38:00.000-08:00

Cine zice ca am lipsit de pe blog?
Neah, stii tu datele nu mint, dar nici nu spun ce a fost in mine.Adica, toate momentele alea, in care invoci cele mai frumoase amintiri, ti le spui tie de atatea ori ca te-ai saturat sa le mai auzi, creezi imagini alb-negru, presari un pic de culoare, le privesti din unghiuri diferite si constati cat de vechi sunt si tousi, perfecte.
Nu stiu daca trebuie sa fiu atat de sincera cu mine.Poate am fost ocupata, adica nu, wait a minute, chiar am fost:) Nu am neglijat nici un pic lipsa scrisului pe blog.Mda, e tot al meu: scriu cand vreau, dau explicatii cum vreau si cand vreau.
Tocmai am chef sa scriu...

Welcome back!

As...

2009-10-23T02:09:00.000-07:00

primele raze de soare imi zambesc pe sub pleoape.o alta zi de vineri sta sub plapuma mea alba.ii simt degetele de catifea pe pielea mea.as vrea sa pot zambi, dar nu ma simt in apele mele.sunt sigura ca iar voi lipsi din orarul meu atat de ordinary.ce ar fi daca cele 24 de h ar incapea intr-un minut? as reusi sa ma imaginez agatata de vise la care abea daca am reusit sa ma gandesc.as reusi sa-i spun unei persoane ca o iubesc de mii de ori si tot nu m-as multumi.as picta soarele cand afara e luna. as putea gandi de sute de ori inainte sa vorbesc si tot mi-ar ajunge sa dialoghez. scoala ar dura cateva secunde si in cateva secunde mi-as face si temele.as colinda cafenelele si muzeele. as reusi sa-i spun mamei cat de recunoscatoare sunt pentru cate face pentru mine.as putea sa zbor pana la londra si sa ma si intorc doar intr-un minut.as rade de un infinit mai multe ori decat in prezent . as putea sa ma plimb,tinandu-mi dorintele in palme. as fi de mii de ori, mai fericita decat in prezent.
tu ce ai face?

yeah

2009-10-23T01:51:00.000-07:00

Sunt bolnava
Stau in pat
Last fm-ul e conectat.

Povestea din vagon 3

2009-10-22T00:02:00.000-07:00

"Ce cauti Olivia?"
''Nu inteleg.''
'' Fugi de ceva.Te-ai urcat in primul tren, cu doua geamantane in care ai ingramadit mii de ganduri si ani risipiti in experiente desarte.Iti cauti fericirea in ceva ce ai, dar nu stii cum sa ajungi sa pretuiesti.Ai atatea intrebari..."
" Uite strainule, chiar ma duc in vizita.Pricepi? V-I-Z-I-T-A.''
'' Poate sau poate nu.Accepta ca esti in cautarea unui sens...''
'' Uite, chiar nu am nevoie sa ma destinui cuiva.Acum ma lasi?''
'' Nu uita, tu ai fost prima care ti-ai deschis gura si mi-ai spus povestea ta in cateva cuvinte.Poate nu e treaba mea,dar..."
''Nu imi pasa.De ce trebuie sa fiu atat de naiva incat sa imi atarn ideile de cineva care nu merita.''
''Imi pasa."
'' Ce sa-ti pese? Nu te cunosc.Nu ma cunosti.''

dialogul se incheiase brusc.se auzeau doar respiratii apasatoare inundate de zgomotul sinelor.Olivia desena nori in mintea ei, iar Edi, numit si Strainul, citea o carte prea obosita ca sa fie interesanta.nu isi mai spusesera nimic, iar calatoria spre Timisoara tocmai lua sfarsit.
oare nu isi vor mai spune nici macar un cuvant de bun ramas? si eu ma intrebam...

''Numai bine,spuse Olivia, cu lacrimi in ochi.''
'' Uita-te la mine.''
Olivia continua sa spuna aceleasi repetate cuvinte,aproape fugind in cautarea usii vagonului.Ramas uimit,Edi o lua la fuga dupa ea, strigand-o cat putu de tare.
Ea era deja jos,aproape pierzandu-se in lume.Dar unde era El?

o mana calda o atinse,o trase spre El,iar buzele lor calde s-au atins imitand un vals neintrerupt.isi simteau trupurile aproape,tasnind in zeci de scantei,de emotii,de pasiuni.

Povestea din vagon 2

2009-09-25T10:48:00.000-07:00

"ce frumos zambesc copacii! ce e fericirea? de ce am impresia ca traiesc intr-o cutie de chibrite?
de cand imi pun intrebari si uit sa imi dau un raspuns? daca am uitat sa cresc? poate de aia imi spunea 'tusa Nana ca imi sunt degetele atat de mici. ah daca imi inghit ideile si ma innec in propria vanitate? si tousi..."

"imi cer scuze ca te intrerupt din propria contemplare,dar tocmai te-ai asezat pe hanoracul meu!"
"hah?"
"hanoracuul",zise cu o usoara ironie.
"ah scuze.nu pot sa cred ca nu mi-am dat seama.uite, vezi,n-are nimic.acum vrei sa ma lasi?"
"daca o simpla afirmatie ma face un delicvent,atunci iarta-ma ca iti spun dar stateai pe HANORACUL meu."

Sute de rasete nebune se spargeau de geamurile prafuite ale vagonului.
" ti se pare amuzant?,spuse El incercand sa para cat se poate de serios,ai putea sa-mi explici?"
"Olivia.imi pare bine."
" asta e explicatia? "
" se poate afla,zise fata schitand un cald zambet."
" Edi.imi pare bine."
" nu pari a fi prea incantat de cunostinta.nu imi plac formalitatile in cadrul conversatie, desi sunt obligata sa respect toate bunele maniere.tocmai de aceea mi-am permis sa inventez o scena dintr-o piesa de teatru: eu pe postul unei domnisoare mofturoase,iar tu-victima,evident.si cum nu ai incaput in sosete tale,eu am profitat.uite,chiar nu am vrut.dar,ma simteam prea singura cu gandurile mele.nu ti s-a intamplat? si da,daca vrei sa avem o discutie formala,da-i drumul.nu stai,ca sa stii, ma indrept spre Timisoara,in vizita la sora mea.nu stie ca vin.trebuie sa ajung pe str V Lucaci.habar nu am unde se afla.de ce te uiti asa la mine?"

-va urma-

Povestea din vagon 1

2009-08-25T00:43:00.000-07:00

Pe locul 58 din vagonul al 2-lea, sta Ea.Isi indeparteaza usor suvitele arse de lumina soarelui, si isi lipeste nasul de geam, inghitind momentele in care trenul stationeaza.Asteapta plecarea si nu indrazneste sa o spuna nimanui.Nu a scos nici un sunet de cand a plecat, pentru ca nu avea cu cine sa-si imparta propozitiile bine gandite despre vreme,literatura, muzica si teatru.Doamna din fata ei era mai mult preocupata de salamuri asa ca renuntase demult la o convorbire cat se poate de normala.
Nu ramanea decat sa se inchida in cartea ei obosita si sa adoarma impreuna cu ea.Iubea cuvintele pretentioase si, de fiecare data, le nota intr-un carnetel,pentru ca acasa sa le caute in dictionar.Apoi le folosea cu mult discernamant, imaginandu-si ca i-a micul dejun cu "Domnisoara D",unde ii arata cat de aristocrata e.
Odata cu gandurile ei, pleca si trenul.Gara a ramas in urma, inconjurata de luminele felinarelor.
Se aud zeci de pasi, zeci de voci nelinistite si zeci de umbre agitate.
"Locul 59 e liber?, spuse El.
Fara sa o intereseze catusi de putin, isi lua cuminte lucrurile de pe locul rezervat calatorului aflat in dreapta ei.El ii multumi si se aseza istovit de puteri.

-va urma-

Nebunie

2009-08-14T04:36:00.000-07:00

ce vrei sa spui? ca am lipsit prea mult?ca am lasat cuvintele sa-ti vorbeasca si eu am incetat sa mai exist? tu ai idee ca mi-a fost dor de casa? imi admiram fiecare stare cu trecerea zilelor.ma jucam de-a fericita cu altii, in timp ce mintea mea nega cu desavarsire rolul interpretat.
ritualul meu de dute-vino ma obosea groaznic.nimic nou pentru mine. uitam in tacere ca imi doresc sa fiu altundeva, numai ca sa nu-mi plang de mila.
ce sufocant e sa traiesti fara sa astepti inceputul unei alte dimineti.
nu ai habar de nimic.tu intelegi? imi ceri sa-ti vorbesc si nici macar nu ma asculti.
cred ca eu ar trebui sa fiu cea care sa-ti ceara o amarata de explicatie.nici acum nu inteleg ce s-a intamplat in lipsa mea?

S'a terminat

2009-07-21T03:00:00.000-07:00

o scurgere de jumatate de ora
emotii stinse
nerabdare.
mi'am spus pentru a suta oara ca trebuie sa vorbim.
totul s'a scurs atat de repede ca am uitat ce trebuie sa fac.imi dau mii de explicatii.nici una credibila.
m'ai asteptat doar 10 min- langa acelasi colt stins de viata.de ce nu 15 min?
asa m'ai invatat ca trebuie.ai simtit ca trebuie sa pleci?
am ajuns cand tu nu erai.
am ajuns prea tarziu.nu ai sperat la inca 5 min de asteptare? ce erau 5 min?
te cautam nebuna printre oameni.mi se pareau atat de multi,de parca toti erau impotriva cautarii mele.
si totusi te cautam...
speranta mea murea, dar te cautam.
m'am asezat pe o banca si am inceput sa cant fara sa'mi dau seama ca totul suna fals.cuvintele se spargeau intre ele.nu mai aveau sens.
intr'un final, mi'am adunat gandurile si am plecat.
mi'a fost greata cand te'am sunat.nu ma gandeam la ce aveam sa spun.
cand mi'ai raspuns,cuvintele s'au inecat.
secundele in care iti inghiteam respiratia s'au transformat in minute.
buclele'mi cadeau suave atingand telefonul ca odinioara-cand iti luam mana si ti'o asezam in parul meu.
tineam in mana atatea amintiri si totusi ai dat foc la toate cand mi'ai spus: s'a terminat!

va urma...

2009-07-01T00:13:00.000-07:00

e noua mea obsesie.

S'a schimbat

2009-06-30T07:10:00.000-07:00

strainule, mi'ai invadat intimitatea
ai intrat in viata mea si acum nu mai am loc de tine.
imi furi timpul si imi ceri cu disperare sa'ti marturisesc tot ce gandesc.
imi furi pana si aerul pe care il respir.
stau cu tine si nu stiu de ce stau.
de cate ori am vrut sa te las balta, cu buzele umflate,dar nu nu, tu tot dupa mine.
fug de tine si tot de tine dau.cum faci? ce te aduce aici langa mine?
odata mi'ai spus ca iti place sa ma privesti cum dorm,
ca imi asculti batile inimii si ca te intrebi prin ce orizonturi calatoresc cand imi
inchid ochii.
imi amintesc ca m'am trezit si erai langa mine.
genunchii imi tremurau, iar bratele nu mi le simteam.
ma uitam la tine.chipul tau stralucea de emotie,iar buzele iti erau vinete.
asteptai in tacere,respiratia iti era grea, dar nu te miscai.
niciodata nu te'am vazut asa cum te'am vazut atunci.

de atunci s'a schimbat totul.

asteapta'ma.am asa multe de spus...

2009-06-30T07:03:00.000-07:00

Sitting in the silent twilight
The purple half light
Of the twilight
Wrap the night around me
Blanket of black on my back
I feel safe in the darkness.

Cine? Eu?

2009-06-26T03:28:00.000-07:00

"trezeste'te la realitate!" "cineva are nevoie de tine!" "nu'mi spune ca tzi'ai pierdut simtul? sau incerci sa te joci?" bine bine.cred ca nu am avut timp.ce pot sa spun? da.nu am avut timp.ce altceva putea sa fie? pe cine incerc sa mint? oare ma mint pe mine? ce greu imi e uneori sa imi adun gandurile. am fugit de scris tocmai pentru ca viata mea e suspendata intre mii de idei. am fugit de scris pentru ca nu ma regaseam in propriul spatiu. am fugit de scris pentru ca mi'am pierdut satisfactia de a o mai face. am fugit de scris pentru ca nu vroiam sa'ti dau o explicatie.acum o fac.esti multumit? dar acum nu mai fug.am realizat ca pentru mine scriu, ca eu sunt factorul cheie.

Scuze

2009-06-18T11:32:00.000-07:00

imi pare rau.
te'am ignorat.
oare sa fi fost doar un moft?

Dulci promisiuni

2009-05-29T02:54:00.000-07:00

mi-ai promis o noua pereche de zambete...
mi-ai promis ca vor tine la nesfarsit.
mi-ai promis ca vom desena baloane si vom zbura cu ele.
mi-ai promis ca vom locui intr-o casa pe o vata de zahar.
mi-ai promis ca vom tine fericirea intr-o cupa de inghetata.
mi-ai promis ca vom calatori intr-o briosa de ciocolata.
mi-ai promis ca ne vom intoarce tot la aceasi casa pe o vata de zahar.
mi-ai promis infinitul dulce, eterna aroma a nemuririi.
mi-ai promis
mi-ai promis prea multe...

Ea

2009-05-27T20:31:00.000-07:00

azi am sa-i scriu o scrisoare.
toata noaptea am depanat amintiri.
mi-a fost greu sa ma fortez sa dorm, incercand sa numar oile de pe tavan.
nu avea rost.prea multe ganduri spulberate aruncam la gunoi.
ce frumos a fost odata...
eu eram o copila gata sa cred orice.
ea era constiinta mea.
va pleca.
cu totii vom pleca pentru a ne gasi sensul.
ea si l-a gasit
eu inca il caut...
cat de mult a insemnat ea pentru mine.
repet la infinit ea si imi spun neincetat cat de mult imi va lipsi.
si acum imi lipseste cand e -inca- aproape de mine.
la cine voi merge cand voi delira de singuratate?
cui ii voi mai rade?

azi trebuie sa merg sa o vad.
nu stiu daca e ultima oara din saptamana asta.
nu vreau sa stiu pentru ca ma doare.
am sa par fericita.
desi stiu cat de mult vreau sa o tin pentru mine.
am sa-i zambesc, muscandu-mi limba pentru a nu-i spune sa ramana.
nici nu stiu ce sa-i las ca amintire.gandurile mele? eu?
ce lucru m-ar putea inlocui? ce? ce?
de ce timpul ne-a adus intr-o asemenea situatie?
de ce
de ce...

15:04

2009-05-15T04:32:00.000-07:00

stau la semafor.e inca rosu, dar nimeni pe drum.
vantul nu bate.
ma simt pustie, inchisa intr'un gol.
uit sa clipesc, uit sa respir.
vreau sa'mi ridic mana, dar e ca si cum as ajunge la capatul infinitului.
mi'e imposibil...
nici macar nu pot sa plang pentru ca nu simt nicio durere.
buzele incep sa emane sunete fara rost, fara inteles.
vorbesc dar nu e ceea ce simt.
spun dar nu stiu ce spun.
o imensitate de sunete se atrag formand un vartej infernal.
in cea mai perfecta liniste, imi dau seama ca totul se degradeaza in jurul meu.
mii de cioburi in aer.
blocuri rasturnate.
copaci smulsi din radacini
dezastru.

ma trezesc brusc.mintea imi este lucida.
stiu cine sunt.cum ma cheama.unde trebuie sa ajung.
constat ca e dupa'masa si ca,inexplicabil, am pierdut 5 h din viata mea.
ce m'a facut sa simt ce am simtit-nu stiu!

6 luni...

2009-05-08T04:44:00.000-07:00

X: Te'am cautat.
Y: ...
X: Simteam nevoia sa vorbesc.
Am atatea sa'tzi spun.
Y:...
X: Mi'ai lipsit ingrozitor de tare.
Iarta'ma.Am avut nevoia de evadare.

Y:...
X: Uite'te la mine.Nu ma respinge acum.
Ai toate drepturile, sa te ridici si sa'mi areti ca nu mai am ce cauta la tine.
Dar nu o face...
Sunt prea slaba.Nu ma pot descurca fara tine.
Lasa'ma sa intru! Lasa'ma sa'tzi vorbesc despre mine, despre tine, despre noi.

dupa 3 min.

X: Oamenii ma considerau nebuna.
Imi ziceau continuu: " Nu vei putea iubi niciodata un om, din simpla mila."
Plangeam de durere.
Lumea nu ma intelegea.Imi spunea sa renunt la tine, ca sunt un copil si nu stiu ce e viata.
Ma inchideam in singuratate, visand la o posibila cale de iesire.
Nu mai mancam...nu puteam.
Am incercat sa ies din pustiul camerei mele.
Ei m'au inchis, m'au blocat in interiorul fiintei mele.
Stiau ca ma voi intoarce la tine.
Nu trecea secunda, fara sa nu ma gandesc la tine.
Era singurul lucru pentru care puteam trai.
M'am imbolnavit.Vomam continuu si refuzam ajutorul medicului.
Cadeam pe podeaua rece, in propria mizerie.
Aveam remuscari.Ma simteam un nimeni si nu doream sa ma mai vezi.
A trecut o zi.M'am fortat sa nu ma gandesc la tine.
Au trecut zile...saptamani...luni...uitasem de tine.
Dar era ceva iluzoriu.
Si cand stateam pe geam, am auzit pe cineva strigandu'ti numele.
Nu erai tu, dar era primul indiciu care imi amintea de iubirea pe care ti'o port.
Suroaie de lacrimi curgeau pe camasa cea veche a bunciii mele, cu care eram imbracata.
Am iesit pe geam, intr'o perfecta liniste,profitand de faptul ca era seara.
Am alergat spre tine, dupa 6 luni in care nu te'am mai vazut.
Nu sunt perfecta, dar stiu ca te iubesc si nu'mi pasa ca nu potzi sa'mi vorbesti.
Nu'mi pasa ca voi trai intr'o liniste absoluta, ca ne va fi greu impreuna.
Dar eu de langa tine, nu plec.
Pentru ca te iubesc!

...sau...

2009-05-08T03:50:00.000-07:00

de cat curaj am avea nevoie sa ne sustinem drepturile care ne'au fost incalcate?
constatam ca altii ne calca in picioare.
acesti altii care fac regulile, dar nici macar nu cunosc jocul.
putem sa ripostam.putem spune: NU!
dar nu o facem?
stii de ce?
frica.comoditate....etc
nu am avea nici macar curajul sa umblam pe strada, purtand un simplu ziar.
nu ne permitem sa traim intr'o extrema.
altii ne critica.ne omora, uitandu'se numai la noi.
dar ne pasa de altii?
sau tinem cont de drepturile, nevoile noastre?
spune'ti parerea!

A plecat

2009-05-08T03:23:00.000-07:00

a plecat...
nu a lasat nici macar cateva cuvinte asezate pe o foaie de hartie.
putea sa'mi explice.
nu aveam nevoie de un discurs,
aveam nevoie de cateva cuvinte.
oare cer prea mult?
invoc acelasi sentimente pe care le'am trait.
in zadar.descos multa durere si putine momente de fericire.
mi'am impartasit viata unui om care nu are inima.
imi facea mereu budinca
si imi aducea flori.
in zadar.
o facea din simtul datoriei.
nu mi'am dat seama.
pacat ca acum e prea tarziu...

Dress

2009-04-25T07:22:00.000-07:00

S'a uitat urat la mine si a spus: " Doriti ceva?"
Nu demult intrasem in magazin si nici macar nu apucasem sa trag cu ochiul la nenumaratele haine asezate impecabil pe umerase.
Magazinul ( nu dau nume ) era al naibii de select,iar vanzatoarea o cretina.
Imi cautam cu disperare o rochie vaporoasa de vara- motivul pentru care ma aflam acolo.
Tipa se uita la mine, fara sa'si dea seama ca era cam penibila.
Mi'e greu sa descriu felul in care isi mesteca guma si modul in care isi plimba degetele prin parul de culoarea apei de buda.
Continuam sa ma uit printre haine, dandu'mi seama ca materialele din care erau facute erau josnice.Aveam impresia ca ating umerasele.Plus ca ea ma supraveghea.Am inceput sa cred ca arat ca si o vagaboanda, dar, cel mai probabil, aia avea ceva.
Ciudat pentru un magazin atat de pretentios.
Vanzatoarea imi spuse: '' Sa va ajut cu ceva?"
Nici nu stiu cum de s'a deranjat.
Foarte sigura pe mine, am zis: '' Multumesc, dar nu am din ce sa aleg."
A fost cam socata, dar macar s'a oprit din mestecat.:))
Am salutat ( macar sa'mi compensez lipsa de educatie de mai devreme ) si am iesit victorioasa.

The Notebook

2009-04-24T09:36:00.000-07:00

filmul de duminica seara

Defect

2009-04-24T05:49:00.000-07:00

Azi, ne este usor sa vorbim de numeroasele calitati pe care credem ca le avem.
Dar ce usor ne este, pe de alta parte, sa vedem defectele celuilalt.
Si daca, din ce in ce mai multi evita sa se uita la propria pesonalitate,
Eu nu.
Nu am libertatea maxima de vorbi tocmai despre un defect de al meu.
Imi asum riscul.
Povestea mea incepe cand, probabil, cunosc o persoana.
Avantajul e ca imi dau repede seama ce fel de persoana e, ce ii place etc.
Dar am tendinta de a asculta ce spun altii despre acel x sau acea y.
Am ajuns sa cred ca prea multe detalii despre acea persoana, nu imi ofera cea mai buna perspectiva ( vorbesc de detalii rautacioase ).
Si astfel evit, uneori, orice legatura cu x, y.
Nu mi se intampla de fiecare data...
Si partea buna a defectului meu e ca , dupa un timp, nu imi mai pasa.
Ba chiar ajung sa zic: Fiecare face ce vrea!

Ba mai mult. fac progrese!:))

ps.le multumesc celor care sunt alaturi de mine.mereu!

sfat:nu'ti fie teama sa vorbesti despre ce defecte ai.le poti corecta.curaj!:))

Poate...

2009-04-24T05:20:00.000-07:00

Poate am mai trecut aici...
Poate nu.
Alerg pe aceleasi strazi
In fiecare dimineata.
Si nu vad nimic.
Nimic schimbat.
Nimic nou.
Imi deschid ochii, dar totusi nu vad.

Poate am mai trecut pe aci...
Poate nu.
Alerg pe aceleasi strazi
In fiecare dimineata.
Si nu disting decat umbre miscatoare.

Poate am mai trecut pe aici...
Poate nu.
Alerg pe aceleasi strazi
In fiecare dimineata.
Usor imi dechid ochii.
E ceata
Dar, tot ce vad sunt detaliile perfecte ale umbrelor.

Poate am mai trecut pe aici...
Poate nu.
Alerg pe aceleasi strazi
In fiecare dimineata.
Pupilele se dilata
Si tot ce disting sunt defectele umbrelor.

Tu cum ii vezi pe cei cu care iti petreci cea mai mare parte din timp?
Dar ei?

'dwoabila

2009-04-23T09:17:00.000-07:00

De ce o iubesc?
Buna intrebare...
Poate pentru ca in fiecare zi, trebuie sa'mi suporte capriciile si starile al naibii de schimbatoare.
Dar nu e neaparat asta...
Oricat de nesarat ar fi bancul meu, ea rade si tot rade.
E drept, nu stiu ce e in capul ei, dar stiu ca rade din toata inima.

Intotdeauna imi spune ce nu e in regula.
Oricum ea ma iubeste mai mult.

23.04.2009

2009-04-23T08:36:00.000-07:00

Ciudat!
Azi m'am simtit total lipsita de viata.
M'am trezit cu chef, dar mi l'am pierdut repede cand am constata ca batonul corector imi lipsea.
E o prostie, dar in dimineata aia aveam mare nevoie de el.
Am cautat minute intregi, cu riscul ca voi intarzia si ca voi fi supta din priviri de cea cu care, in fiecare zi, impartasesc aceleasi ganduri.
Nu'l gaseam nicaieri, de fapt, am renuntat imediat ce mi'am dat seama, ca in hasoul care se instalase in camera mea, nu voi gasi nimic.
Pentru a nu stiu cata oara, ma imbracam cu sila.
Ma gandeam la cat de neingrijita voi arata.
Dar pe de alta parte, chiar nu imi pasa.

Surprinzator, am ajuns exact la timp la school si nimeni nu a observat starea critica in care credeam ca ma aflu.
Deci,mi'am stricat ziua chiar datorita gandurilor mele negative.
Data viitoare, imi ascund intentionat batonul corector.

James

2009-04-23T07:52:00.000-07:00

6:3o
alarma telefonului suna neincetat.
"la naiba! si in Hawai imi sari in cap,imi spun."
fara sa deschid ochii, imi cuibaresc mana sub perna, in incercarea de a da de telefonul meu tampit care suna incontinuu.
dupa cateva secunde, instinctual, imi inchid alarma si, plina de dezgust, imi deschid ochii.
"Shit! am gresit destinatia sau, poate...oh las"
Era un vis.
Si inca unul atat de frumos.
Ce as mai da inca doua secunde sa fiu unde am fost ( nu la propriu ).
Imi zic: " 2 sec.i mean 2 min mai bine.mai pot sta in pat."
"James: Draga mea, am stiut dintotdeauna ca numai pe tine te iubesc.
Prima privire, primul sarut, m'au facut sa ma gandesc numai la tine.
Hawai va fi locul nostru de veci...
Cami: Simt ca..."

mama: Cami, trezeste'te!
Cami!

daca nu e ceasul e mama.
Dumnezeule, cand eram pe aproape sa'i spun lui James...
Inca ma gandesc la carliontii lui .la pielea bronzata....
" gata, imi spun"
ma uit la ceas.
"la naiba!"
7:10
back to reality

Totusi vrabiuta?

2009-04-20T11:13:00.000-07:00

karin: stiu un banc:>

foca: stii?:)) de cand?
karin: oh:> de mult...
foca: mai astept mult?:))
karin: vai tu mdar il stiu numai in maghiara=))
foca: bineeee
foca: ma omori
foca: serios
foca: zimi'l;;)
foca: nu mai pot.
karin: ma lasi sa gandesc?
foca: nu mai pot
foca: nu...
foca: gata.termin.
karin: deci, cica un motociclist merge pe drum.si calca o..
foca: ce?
karin: tu, cum ii zice la pasarea aia mica mica?:))
foca: colibri
karin:o colibri
foca: tu n'are cum:)) k doar colibri traieste in zone tropicale:))
foca: acuma, a mergee motociclistu si fix o colibri a calca
karin: ah da=))
foca: cred k la vrabiuta se refera:D
karin: tot unaa
foca: nu e tot unaaa tu
karin: bine nu e:)
karin: fie cum zici
karin: si...;;)
foca: las' k nu mai am chef:))
karin: du'te naibii
foca: te iubesc:*
foca: foarte putin
foca: al naibii de putin
karin: deloc:))
foca: totusi vrabiuta?:))
karin:nu mai zic nimic:P
foca: yes:>:>

Explode

2009-04-20T10:46:00.000-07:00

sambata.
eram beata de fericire.
inhalam continuu piesa asta
fara sa ma opresc.
pur si simplu o ador.

''Pustii nu mai citesc"

2009-04-13T08:43:00.000-07:00

mi'e sila numai cand ma gandesc la nenumaratele profiluri bla bla pe care le'am vazut.si in care mai marii ciurigai, care se cred tari pe piata, incep sa scrie cum ca ei niciodata nu au citit o carte.
sau au bine cunoscutele replici: Eu? adica Eu sa citesc?
mi se pare de prost gust.
am ajuns ca cei primitivi care nu faceau decat sa'si vaneze hrana si sa se reproduca.
am ajuns sa poluam cu lipsa de cultura.
am ajuns sa ne laudam cu propria prostie.
am ajuns sa fim cool daca nu mai citim.
unde ne sunt valorile?
sau nu avem asa ceva?

Obsesia

2009-04-13T07:46:00.000-07:00

Obsesia il face, uneori, pe om sa constientizeze in ce stadiu al pesonalitatii este.
Cu cat esti mai obsedat/dependent de ceva, cu atat mai mult trebuie sa recunosti ca nu mai ai libertate.
Obsesia mea incepe de cand eram mica.Iubeam initiativa mamei de a ma face sa cred ca sunt intradevar talentata la desen.De fapt, nu eram.
Obisnuia sa'mi cumpere multe creioane colorate, multe acuarele, multe pensule.
Imi placea sa ma uit la varietatea de culori, ba chiar obisnuiam sa desenez, numai pentru a simti mirosul creioanelor prospat ascutite.
Rar desenam cu ele, si cand o faceam era doar de dragul mamei mele.atata tot.
Si acum imi pastrez cateva din desene, in care oamenii pe care'i desenam, semanau mai de graba cu niste maturi.
Nu am ajuns sa'mi placa desenul atat de mult-pur si simplu nu e punctul meu forte-dar am ajuns sa apreciez culorile.Uneori, ma intrebam de unde au aparut culorile? Cum ar fi sa nu existe nici o culoare?
De atunci, incepusem sa cred ca intr'o zi nu vor mai fi culori.Si acum tot mai cred.De aceea am adunat multe creioane colorate, cand va fi criza de culori.eu nu voi fi afectata.
Ai putea crede ca tot ce am scris e lipsit de credibilitate.N'ai decat!
Si cu cat am ajuns mai obsedata de creioane, cu atat realizez ca inca sunt un muc care viseaza cu ochii deschisi la ce se intampla in lume.
Asa suntem toti, cand depindem de lucruri banele.

2009-03-25T01:41:00.000-07:00